Suntem fericiţi că facem parte dintr-un neam cu tradiţii şi obiceiuri adînc implantate la rădăcini. Din cele mai frumoase fac parte şi Sărbătorile de Iarnă pe care le aşteaptă cu mult drag atît copiii, cît şi cei adulţi, şi din moment ce spiritul acestor Sărbători se lasă peste noi, încercăm să fim mai buni, mai înţelepţi, mai înţelegători şi mai iertători...
Sărbătorile de iarnă – Crăciunul şi Anul Nou – ne aduc în dar cele mai fascinante tradiţii şi obiceiuri ale neamului, ce ţin de marcarea acestor evenimente. Pe an ce trece simţim schimbarea şi îmbogăţirea repertoriului. Conservarea şi valorificarea materialului folcloric ce se interpretează în perioada Sărbătorilor de Iarnă, fiind o condiţie inevitabilă, duce la perpetuarea acestuia.
Anual, Secţia Cultură şi Turism, cu susţinerea Consiliului raional, organizează Festivalul raional al tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă, la ediţia recentă purtînd genericul „Mîine anul se-nnoieşte”. La 25 decembrie 2011 Festivalul a fost găzduit în 3 centre culturale: Glinjeni, Sărata Veche şi Călugăr, care au întrunit cele mai bine pregătite formaţii artistice de amatori şi participanţi individuali din primăriile: Glinjeni, Hiliuţi, Catranîc, Mărăndeni, Sărata Veche, Pietrosu, Albineţul Vechi, Bocani, Făleşti, Călugăr, Scumpia, Izvoare, Risipeni, Taxobeni, Pruteni ş.a.
Colindul este o nepreţuită zestre spirituală, pe care o moştenim din moşi-strămoşi şi care este sfînt, pentru că transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Astfel, diverse colinde au fost prezentate de formaţiile folclorice „Sărătenca” (Sărata Veche), „Pietroşeanca” (Pietrosu), „Baştina” (Făleşti), „Vatra” (Catranîc şi Risipeni), „Smărăndiţele” (Mărăndeni), „Busuioc” (Valea Rusului), „Scumpianca” (Scumpia), „Crizantemele” (Taxobeni), „Doruleţ” (Călugăr) şi cele din localităţile din localităţile Albineţul Vechi şi Bocani, corul „Izvoraş” (Izvoare) şi ansamblul vocal „Mărgăritarele” (Glinjeni). Şi participanţii individuali au fost activi aducînd în scenă minunatele pierle folclorice: Tamara Railean (Sărata Veche), Maria Codreanu (Pietrosu), Efrosinia Covaliuc şi Iana Pascal (gara Fălești), Maria Bucatari şi Dana Şmiglu (Hiliuţi), Ludmila Gaugaş (Catranîc), Georgeta Cheptea (Pruteni).
Urăturile tradiţionale – Pluguşorul – a păstrat scenariul ritualic al unei invocări magice cu substrat agrar şi este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, iar plugul adevărat, tras de boi, este înlocuit de buhaiul care imită mugetul boilor. Find recitată într-un ritm vioi, urarea devine tot mai veselă şi mai optimistă spre sfîrşitul ei. Şi astfel de urături au răsunat la majoritatea colectivelor participante.
Drama populară e mai puţin dezvoltată în raion. La Festival au ajuns numai „Irozii” de la Hiliuţi cu o reprezentaţie dramatică de lăudat.
La un astfel de eveniment nu au lipsit nici dansurile: „Dansul Crăciuniţelor”, vals, horă, bătută, hostropăţ, dans ţigănesc – toate de la Sărata Veche, „Dansul Căluţilor” – un grup de 30 de copii de la Glinjeni ş.a., care au întregit atmosfera sărbătorească din acea zi.
De asemenea, formaţiile artistice au participat şi la felicitările pentru conducerea raionului, a primăriilor, organizaţiilor, întreprinderilor şi locuitorilor comunităţii. Astfel, program interesant au pregătit elevii Şcolii de Muzică, or.Făleşti, formaţia folclorică „Baştina”, ansamblul vocal de copii şi „Dansul Căluţilor” de la Casa raională de Cultură, formaţia folclorică „Doruleţ” (Casa de Cultură Călugăr), Casa de Cultură Hînceşti cu drama populară „Jianul”, Căminul de Cultură, gara Făleşti cu „Dansul Ursului” şi alte formaţii care au răspîndit spiritul Sărbătorilor de Iarnă.
Obiceiurile din ciclul Anului Nou care se practică astăzi în localităţile raionului prezintă forme interesante de integrare în cultura contemporană, deosebit de ample şi pline de semnificaţii pentru cultura noastră populară, pentru dăinuirea lor de-a lungul vremii.