Actualităţi  

   
baner apa canalizare
logo presedentia
logo parlament
logo guvern
rsal
dgaspfcf
ANDNORD
CEC
diasp
ast fl 3

 Joi, 11 mai, la Agenția de Dezvoltare Regională Nord, Dna Iraida Bînzari președintele raionului și Dl Ion Bodrug, directorul ADR Nord au semnat contractul de finanțare în cadrul proiectului „Asigurarea orașului Fălești cu apă din râul Prut 2” 
 Prin realizarea acestui proiect de dezvoltare regională se urmărește crearea soluțiilor locale și regionale pe termen mediu și lung pentru asigurarea cu apă potabilă din râul Prut a circa 18 mii de locuitori din orașul Fălești, contribuindu-se astfel la dezvoltarea economică, protecția mediului și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. În perspectivă, proiectul prevede crearea condiţiilor pentru conectarea la apeduct a încă 69 de localităţi din raionul Făleşti şi 5 localități din raioanele Ungheni şi Glodeni.

 În cadrul proiectului va fi construită porțiunea de apeduct Taxobeni-Fălești, cu o lungime de 18,8 km, parte a apeductului Prut-Fălești. De asemenea, populația din regiune va fi informată despre utilizarea durabilă a apei, avându-se în vedere aspecte sociale, economice şi de mediu.

 Conform cererii de finanțare, valoarea totală a proiectului este de 57.573.080 de lei, din care 40.000.000 de lei sunt solicitați din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR). Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale (CNCDR) a aprobat alocarea a 7.000.000 de lei pentru lucrările ce urmează a fi efectuate pe parcursul anului 2017. Lucrările de construcție-montaj în cadrul proiectului urmează a fi realizate în decurs de 12 luni. Proiectul va fi implementat integral în decurs de 36 de luni.

 În multe localități din raionul Fălești, nu există sisteme eficiente de alimentare cu apă potabilă și servicii de canalizare. Majoritatea locuitorilor este nevoită să se alimenteaze cu apă din fântânile de mină. Potrivit datelor Centrului de Sănătate Publică Fălești, 95% din fântânile de mină şi arteziene nu corespund cerinţelor şi standardelor cu privire la apa potabilă. În rezultat, 85-90% din copii suferă de fluoroză dentară, iar din cauza apei poluate au loc anual 950-1850 de decese premature. Astfel, în ţările Uniunii Europene speranța de viață este de 74,9 de ani, în Republica Moldova de 69,4 de ani, iar în raionul Făleşti este de numai 67 de ani.

Consiliul raional Făleşti, Direcția Generală Educație Fălești în parteneriat cu Fundaţia Civică “Gheorghe Asachi” Herţa, reg. Cernăuţi, Ucraina a organizat la data de  07mai 2017etapa raională (zonală) a Festivalului - concurs internaţional de creaţie literar - artistică pentru elevii români de pretutindeni „Moştenite din străbuni” 2017, ediţia a III-a.

…„PRIN RĂDĂCINA DE STEJAR, VEGHEAZĂ ȘTEFAN LA HOTAR…”Acesta a fost laitmotivul Imnului Festivalului desfășurat la Făleşti, Republica Moldova.

Acest eveniment are ca scop conservarea şi promovarea tradiţiilor cultural - artistice, stimularea tinerelor talente din domeniul literaturii, artelor plastice, artizanatului, folclorului, jurnalismului şi a avut ca bază acordul de parteneriat cu Fundaţia Civică “Gheorghe Asachi” din Ucraina.

  Inaugurarea festivalului a avut locînfaţa filialei “Victoria Bank” Făleşti. A urmat parada portului popularla care au participat elevi din 18 instituţii şi copilaşi de la grădiniţele nr. 5 şi nr. 10. În comparaţie cu anul trecut numărul participanţilor la secţiuni a crescut. Pentru„Proba de foc”lasecțiunile„Artizanat”-22 participanţi, „Arte plastice”-12 participanţi, „Creație literară”- 6 participanţi, „Jurnalism”-5 participanţişi „Etno - folclor”-13 ansambluri etnofolclorice.La acest eveniment cultural şi-au dat concursul elevi talentaţi din Instituţiile Publice:Gimnaziul „D. Cantemir”, Pîrliţa,Gimnaziul Făleştii Noi, Liceul Teoretic ,,G. Vrabie”, Călineşti, Gimnaziul „D. Gherman”, Risipeni, Gimnaziul Chetriş, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, or. Făleşti, Gimnaziul „I. Dumeniuc”, Călugăr,Liceul Teoretic „A. Mateevici”, Răuțel, Gimnaziul „S. Moraru”, Obreja Veche, Liceul Teoretic „I. Creangă”, Făleşti,Gimnaziul „M. Corlăteanu”, Glinjeni, Gimnaziul „E. Coşeriu”, Ctranîc, Gimnaziul Izvoare, Gimnaziul Bocani, Gimnaziul „Gr. Căruntu”, or. Făleşti, Gimnaziul Pruteni, Liceul Teoretic „V. Alecsandri”, Scumpia, Gimnaziul Ciolacul Vechi.

   

  Marcată la 9 mai, Ziua Victoriei vine să comemoreze eroii celui mai crunt război al secolului, care a semănat durere, lacrimi și tristețe ce a invadat popoarele lumii.
  În orașul Fălești, aniversarea a 72-a a Zilei Victoriei asupra fascismului și comemorării eroilor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial pentru Independența Patriei a fost marcată printr-un miting de comemorare desfășurat la Complexul gloriei militare, la care au participat conducerea raionului și a primăriei orașului, consilieri raionali și locali, funcționarii instituțiilor publice, reprezentanții instituțiilor de învățămînt, locuitorii și oaspeții orașului.
  Conducerea raionului și a orașului, veterani au rostit discursuri în fața celor prezenți. În luarea sa de cuvînt președintele raionului Dna Iraida Bînzari a adus un omagiu veteranilor de război, menționînd că nu există nimic mai sfînt decît memoria și recunoștința pentru eroii care au luptat pentru pace și libertate. Discursurile s-au intercalat cu un recital de versuri prezentat de tînăra generație.
  Memoria celor căzuți a fost consemnată cu un minut de reculegere și salve de salut. Participanții la miting au depus coroane și flori în semn de recunoștință pentru toți cei care au contribuit la Marea Victorie.

  Galerie foto

  Ziua Europei este o sărbătoare a păcii și unității în Europa, dedicată istoriei unui continent care a dăruit un model de cultură și de civilizație, de solidaritate, de dialog și de colaborare pentru binele comun.
  Ziua Europei e sărbătorită pe 9 mai ca urmare a unei decizii luate în 1985 de liderii UE întruniţi la Milano. Punctul de plecare al unei Europe mai sigure, mai organizate și mai unite se regasește în anul 1950, cind Robert Shuman, pe atunci ministru de externe al Frantei, a propus înființarea unei federații care sa promoveze valorile europene și care sa pastreze pacea în acest spațiu. La data de 9 mai a aceluiași an “declaratia lui Shuman” a început sa fie semnată de mai multe state, astfel fiind puse bazele Comunităţii Europene, iar mai târziu – ale Uniunii Europene.
  Fie ca această zi să rămînă în istoria continentului o zi în care să trăim sentimentul deplin al vieţii în libertate, înţelegere între naţiuni şi respect reciproc, iar obiectivul nostru de a ne alătura marii familii europene sa devina realitate cît mai curînd.
  Fie ca valorile Europei precum democrația, respectul fata de demnitatea umana, egalitatea, libertatea, supremația legii și respectul tuturor drepturilor indiferent de rasă, naționalitate, religie sau culoare să domneasca în fiecare stat indiferent de aplasarea geografică!

Iraida BÎNZARI
Președintele raionului Fălești

A fost război
Ecoul lui
Și-acum mai este viu…

  An de an, în ziua de 9 mai comemorăm memoria celor care au luptat în războiul II mondial, asigurînd un viitor pașnic pentru noi și urmașii noștri.
  Au trecut 72 de ani de la acea Victorie, dar importanţa ei nu scade. Această zi pentru noi toţi este zi a memoriei, toleranţei, şi atitudinii umane unii faţă de alţii.
  Memoria acelei perioade dramatice este întipărită nu doar în paginile istoriei, ci și în soarta multor familii, în sufletele buneilor și străbuneilor noștri, în sclipirile focului veşnic, dar şi în inimile noastre, ale celor care înţeleg tragedia acelor vremuri. Pentru noi sunt importante nu doar memoria celor ani, ci și lecțiile dure, scrise cu sînge, pe care le-a oferit întregii omeniri cel mai cruncen măcel.
  Sperăm, că omenirea se va convinge că bunăstarea şi prosperitatea nu se pot realiza într-o lume sfîşiată de războaie şi terorism, că numai pacea şi înţelegerea asigură liniştea şi bunăstarea omenirii.
  Timpul nepărtinitor îi smulge dintre noi pe ultimii eroi şi ultimii martori oculari ai acelui mistuitor măcel, care a fost nu pur şi simplu o confruntare militară globală, ci, în primul rînd, cea mai dramatică luptă din istoria omenirii dintre bine şi rău, dintre lumină şi întuneric.
  Manifestăm înalt respect pentru eroismul celor care au căzut pe cîmpul de luptă, care au ţinut piept duşmanului, dar celor care au contribuit la făurirea victoriei comune în spatele frontului, care au reuşit să supravieţuiască în condiţiile inumane ale ocupaţiei fasciste. Toţi ei au plătit un preţ greu, incalculabil, pentru realizarea victoriei. Sacrificiul lor, durerea lor, efortul lor au fost enorme.
  Neuitaţi pentru totdeauna vor rămîne şi cei care au supravieţuit calvarul războiului, s-au întors acasă, au muncit cu dărnicie la făurirea binelui comun şi astăzi, spre regret, nu mai sunt printre noi.În semn de omagiu şi memorie veşnică tuturor eroilor neamului, care dorm somnul de veci în glia strămoşească sau în pământ străin, cu adâncă plecăciune aprindem candela recunoştinţei.
  Profundă recunoștință și respect exprimăm tuturor veteranilor, care nemijlocit au ținut cu bărbăție piept dușmanului și activiștilor din spatele frontului, pe care-i avem astăzi alături de noi. Deși rămași, spre regret, tot mai puțini la număr, prin ei cinstim pe viu memoria celor căzuți în lupte, dar și a ostașilor, care s-au stins din viață în anii de după război.
  Fie ca timpul să nu șteargă nicicînd de pe fețele lor zîmbetul blînd, cald și modest, iar din inimă și spirit – sentimentul ogoitor al datoriei împlinite, vieții trăite din plin și cu demnitate. Dorim din suflet tuturor sănătate, voie bună și seninătate, binemeritată atenție, prețuire, stimă și respect din partea concetățenilor, ființelor dragi și apropiate.
  Slăvită pe veci să fie fapta nemuritoare a tuturor celor care au apărat şi păstrat libertatea!

Iraida BÎNZARI
Președintele raionului Fălești

 Anual, începînd cu anul 2010, la 27 aprilie Republica Moldova marchează Ziua Drapelului de Stat, care a fost oficial legiferat la 27 aprilie anul 1990.
 Drapelul Republicii Moldova este un tricolor cu benzi verticale – albastru, galben și roșu. În centru, pe fîșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat – un vultur purtînd o cruce în cioc și strîngînd în ghearele reprezentate ca niște mîini un sceptru deaur și o ramură verde de măslin. Pieptul păsării este protejat de un scut cu însemnele tradiționale ale Moldovei medievale: capul de bour, soarele, luna și o floare.
 Cele trei culori ale Drapelul naţional nu sunt doar un simbol al ţării, ci și un element care ne reprezintă pe fiecare dintre noi: ALBASTRU e aerul, cel mai nobil element şi simbolizează blândeţea, frumuseţea şi buna credinţă. GALBEN este simbolul forţei, al bogăţiei şi al purităţii. E culoarea holdelor de grâu copt. ROŞU reprezintă simbolul măririi, al bucuriei, îndrăznelii şi generozităţii. Simbolizează de asemenea sângele vărsat în lupte, puterea de viaţă şi energie strămoşească. Astfel Tricolorul țării noastre are la baza sa, cei trei piloni pe care se ține omenirea: cerul, pământul şi omul. Atitudinea față de drapel, exprimă dragostea fața de patrie! Nu puțini au fost cei, care din trecut pâna acum și-au sacrificat însăși viața pentru a-și apăra drapelul. Ei au crezut cu tărie în acest simbol și, în numele lui, au mers până la capăt cu demnitate. Datoria noastră este de a păstra și transmite și urmașilor sentimentul mândriei de a fi cetățean al Republicii Moldova. E necesar de a onora trecutul, prezentul şi de a îngriji de viitorul ţării, de a respecta tradiţia și sărbătorile frumoase ale acestui neam. Avem un tricolor frumos, care a fost fluturat nu o dată în războaie şi a dus acest popor la biruinţă. Purtat în inimi și la piept, tricolorul este și rămâne a fi simbolul libertății și independenței Republicii Moldova.  

  Cu ocazia împlinirii a 31 de ani de la catastrofa nucleară produsă la 26 aprilie 1986 la cel de-al patrulea reactor atomic de la Cernobîl, la 25 aprilie, curent, în orașul Fălești a avut loc un miting de comemorare a victimelor acelei tragedii. Conducerea raionului, funcționarii Consiliului raional , primăriei orașului, colaboratorii Inspectoratului de poliție alături de participanții la lichidarea consecințelor avariei și văduvile acestora au venit la complexul memorial „Aleea Eroilor” spre a consemna importanța acestei date istorice.
  La lichidarea consecințelor exploziilor nucleare produse la centrala atomo-electrică în 1986 au participat au participat 3655 de moldoveni. Catastrofa a dus la contaminarea radioactivă a unor teritorii importante, iar mii de persoane au fost diagnosticate ulterior cu cancer. Cu toate că au trecut zeci de ani, și astăzi catastrofa rămîne vie în conștiința celor care și-au riscat viața pentru eliminarea nivelului ridicat de radioactivitate din zona dată. Ecoul dezastrului de la Cernobîl va fi auzit mai multe decenii, aducînd durere și suferință oamenilor, pentru care viața a fost împărțită în două părți: înainte și după accident.  

 Galerie foto