Consemnăm astăzi 170 ani de la naşterea marelui poet, geniul literaturii române, Luceafărul poeziei noastre, cel mai strălucit meteor care a sclipit deasupra lumii - Mihai Eminescu.
Cu acest prilej, pe platoul monumentului poetului-nepereche, s-a desfășurat o oră comemorativă cu genericul „Dor de Eminescu”, unde a fost prezentă conducerea raionului, Domnul Sergiu FÎNTÎNA, Președintele raionului și vicepreședinți ai raionului, funcționari publici, profesori și elevi, oamenii din domeniul culturii și alți îndrăgostiți de opera Măriei Sale.
Cu un recital de poezie și muzică dedicat marelui Eminescu au venit elevii Liceului Teoretic „Mihai Eminescu”, cei mai pasionați de opera eminesciană și cititori activi ai Bibliotecii publice raionale „Mihai Eminescu” (Caras Victoria, Gherman Irina, Ursachi Valentin, Gonceariuc Xenia, Panfilov Mihai, Rotaru Dan, Rurac Veronica), profesoara de limbă română, directorul Liceului Teoretic „Ion Creangă” Aliona Lungu, bibliotecarele Ina Dodon și Margarita Gligor.
Cu căldură în suflet participanții au recitat versuri, s-au interpretat melodii pe versurile poetului de către formația folclorică „Baștina” de la Palatul raional de Cultură „Mihai Volontir” („Pe lângâ plopii fără soț”, conducător artistic Oleg Matcovschi)) și „Mai am un singur dor” (Maria Testemițeanu), iar fragmentul înscenat a dialogului celor doi prieteni Mihai Eminescu (elevul Stas Galiț) și Ion Creangă (Gheorghe Grușca, profesor al Școlii de Arte Plastice „Gheorghe Vrabie”), precum și poezia „Rugăciune” (elevele Carp Tatiana, Rusu Laura).
La finele recitalului în semn de dragoste și profundă recunoștință pentru moştenirea spirituală pe care ne-a lăsat-o Mihai Eminescu toți cei prezenți au depus flori la monumentul poetului.
- Detalii
- Accesări: 862
Sărbătorile de Iarnă poartă în sine tradițiile și obiceiurile inedite păstrate din vatra strămoșească. Anticipând sărbătorirea Anului Nou pe stil vechi, Sfântul Vasile, la 12 ianuarie, colectivele de copii ale Palatului raional de Cultură „Mihai Volontir” și Școlii de Muzică din orașul Fălești s-au întrunit pentru a valorifica și promova frumusețea datinilor strămoșești.
În spectacol au participat ansamblul de violoniști, corurile „Clopoțel” și „Speranța”, ansamblul vocal „Mlădițe muzicale”, grup de fanfară, formația folclorică „Auraș-Păcuraș”, ansamblurile de dans „Favorit” și „Făleșteanca”, ansamblul vocal-instrumental „Contur” cu mesajul pentru spectatori- ,,La mulți ani cu sănătate!
- Detalii
- Accesări: 700
La 4 ianuarie, colective artistice din raionul Fălești au fost oaspeții Târgului de Crăciun din scuarul Catedralei „Nașterea Domnului” din or. Chișinău. Aici, în inima capitalei, tradițiile și obiceiurile din partea locului au fost demonstrate de formațiile folclorice „Baștina”, or. Fălești, „Vatra”, s. Izvoare și „Sărăteanca”, com. Sărata Veche, conducători artistici, respectiv, Oleg Matcovschi, Elena Dilion și Maria Chilaru, și membrii ansamblului de dans popular „Făleșteanca”, coregraf Elena Calmuțchi. Spectatorii au savurat din frumusețea colindelor, urăturilor tradiționale, jocurilor cu măști zoomorfe, care sunt câteva din tradițiile folclorice specifice acestor sărbători și ne caracterizează spiritualitatea poporului. Fiind la a III-a ediție, raionul Fălești, consecutiv, se reprezintă prin formațiile artistice care depun efort sporit în păstrarea și valorificarea tradițiilor sărbătorilor de iarnă, devenind deosebiți și unici, și dezvoltând folclorul nostru.
Târgul de Crăciun este organizat de Guvernul Republicii Moldova și Primăria Municipiului Chișinău, iar Secția Cultură și Turism Fălești a selectat în cadrul Festivalului raional al tradițiilor și obiceiurilor de iarnă „Să trăiți, să-nfloriți!” cele mai reprezentative formații artistice care promovează valorile autentice ale culturii naționale, își perfecționează măiestria interpretativă, îmbogățește repertoriul cu noi creații ce promovează tradițiile și obiceiurile de iarnă.
La mulți ani tuturor iubitorilor de tradiții și frumos! Să aveți parte de un An Nou bogat în împliniri, sănătate, pace în suflet și înțelepciune, să fie mai înalt în aspirații și plin de succese!
- Detalii
- Accesări: 739
Muzeul raional de Istorie și Etnografie „Lazăr Dubinovschi” din or. Fălești, în colaborare cu cele trei filiale ale instituției din localitățile Călugăr, Horești și Risipeni, au organizat la 20 decembrie curent o șezătoare prilejuită de ediția a VI-a a Târgului Național al Covorului „Covorul Dorului”, desfășurat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în parteneriat cu Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală și Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial.
Subiectul cheie al activității a fost expoziția de covoare tradiționale cu genericul „Poeme țesute cu dor”. Vizitatorii au fost ghidați în tainele țesutului covoarelor „Covorul în bumbi”, specific pentru gospodinele din raion, „Pomul vieții”, „Cucoșul și găina”, „Cucul”, Dulăul”, „Leul”, „Talerul și macii” ș.a. Impresionantă este istoria covorului donat Muzeului de către băștinașa Margareta Bîlba, datat cu anul 1929, care a emigrat în anul 1940 la București, România, luând cu ea și covorul dăruit de mama ei pe care aceasta, la rândul ei, l-a primit ca zestre de la părinți. După o perioadă îndelungată de 77 de ani covorul a revenit la baștină împreună cu Margareta. Iar colaboratorii Muzeului l-au numit „Dor de Basarabia”.
La expoziție au mai fost expuse și alte modele de covoare din partea de nord a Moldovei, de asemenea cadriluri, păretare ș.a. Pentru a păstra în memorie patrimoniul național al nostru, covoarele tradiționale, participanții șezătorii au demonstrat vizitatorilor calea lungă a țesutului covoarelor - începând cu curățatul și spălatul lânii, scărmănatul, torsul, țesutul etc. Au răsunat și cântece, glume, istorii auzite de la părinți și bunei – întocmai ca la șezătorile de pe timpuri.
- Detalii
- Accesări: 619
La 15 decembrie curent în localul căminului cultural din satul Valea Rusului a fost organizată și vernisată de către managerul instituției Doamna Eugenia Cazacu, expoziția „Scoarțe și păretare - povești țesute”. Drumul de scoarțe și păretare au reamintit că istoria e scrisă nu doar de cărturari, ci și de oamenii simpli prin meșteșugul lor. Poveștile covoarelor le-au depănat chiar cei care au participat la procesul de lucru, Doamnele Gligor Valentina, Bucliș Vera, Pleșca Emilia, Braniște Maria, Lungu Maria, Gligor Ioana, regretatele surori Alexandra și Agafia Șaitan, care au donat căminului cultural o scoarță de o mare valoare. Toate lucrările de artizanat au fost prezentate cu drag pentru vizitatori, care, privindu-le și admirindu-le le-au apreciat la justa valoare și totodată au aflat tainele miraculoase ascunse cu dragoste în fiecare firicel de ață. Înălțătorul generic „Covorul Dorului” ne duce cu gândul la frumoasele amintiri din familie, atunci când împreună cu firele care se depănau pentru țesut izvorau rând pe rând povești din inima familiei, când mai triste, când mai fericite, și cu mult suflet îmbinau vorbe înțelepte reprezentând în acel covor tezaurul de preț al neamului.
- Detalii
- Accesări: 631