Miercuri, 11 noiembrie 2015, în incinta Căminului de Cultură Valea Rusului a avut loc seminarul zonal pentru angajaţii instituţiilor de cultură din raion – case/cămine de cultură şi biblioteci publice. Activitatea de instruire a fost organizată de Secţia Cultură şi Turism Făleşti în parteneriat cu primăria Pruteni, inclusiv instituţiile de cultură din s.Valea Rusului.

Activitatea a avut  scopul de a readuce în scenă tradiţiile şi obiceiurile practicate de bunei în seara de Sfîntul Andrei, dar, spre regret, care nu prea se aplică în prezent. Grupul de iniţiativă din Valea Rusului, în frunte cu şefa Căminului de Cultură Eugenia Cazacu, luni în şir au cercetat şi selectat de la bătrînii satului cele mai semnificative tradiţii ale acestei sărbători. Se ştie, că de Sfîntul Andrei nu se lucrează, dar totuşi lumea se adună la şezătoare pentru a sărbători prin cîntec, dans, snoave, pătăranii, vrăji pentru fete de măritat etc. „Andriul” este sărbătoarea fetelor sau, mai bine zis, Hramul fetelor şi al flăcăilor.

...Căminul de Cultură era cu uşile larg deschise şi cu stăpînii în prag, care aşteptau oaspeţii doriţi cu pîine şi sare şi cu un pahar de vin bun. În interior, „Casa Mare” a gospodarului de la ţară era împodobită cu tot ce are mai frumos şi mai scump inimii – covoare pe pereţi, osloane îmbrăcate cu lăicere, prosoape, laiţa cu perne brodate, masa împodobită cu renumitele gutuie, struguri, plăcinte, sfînta pîine – colacul împletit în opt, însoţit de spicele aurite, şi ulciorul cu cănuţe de lut care este nelipsit de pe masa moldoveanului. În avanscenă se afla cuptorul improvizat şi acel gărduţ împletit din nuiele, care ne aminteşte de casa buneilor. Alături se afla un adevărat stăpîn al curţii – un căţeluş micuţ şi foarte drăguţ, care a stat cuminte toată activitatea şi a gustat chiar din „balabuştele” care le-au făcut fetele. Şi fîntîna împrejmuită de flăcăi ne amintea de vremuri frumoase, şi casa vecinilor, care întotdeauna avea poarta deschisă pentru omul bun. Expoziţiile cercului „Mîini dibace” şi de artă plastică a profesoarei Maria Negoiţă au întregit frumuseţea sărbătorii.

Spectatorii prezenţi au ascultat ciripitul păsărilor, lătratul cîinelui, cîntecul cocoşului şi au pătruns în tainele vrăjilor de „Andrii”, au îngînat împreună cu actorii din scenă frumoasele cîntece „La fîntîna cu uluc”, „Vino, Gheorghe, serile”, „Frunză verde ca cicoarea” (în interpretarea Mariei Negoiţă), „La Lenuţa sub cerdac” şi alte, care ne-au desfătat urechile şi îmbunat inimile. Şi peste tot a persistat usturoiul, folosit la vrăji, la descîntece şi la final, chiar a fost şi jucat de tineri – fete şi flăcăi.

Un anturaj ca din poveste, o sărbătoare de suflet şi pentru suflet, care, tăinuieşte multe zile şi săptămîni de muncă şi, confirmă că „veşnicia s-a născut la sat”. Activitatea a fost analizată prin diverse păreri. Dl Grigore Budu, şef Secţie Cultură şi Turism Făleşti, a menţionat, că activitatea este una din cele mai rare, unde s-a depus multă muncă şi artistism. Dl Valeriu Muduc, vicepreşedintele raionului Făleşti, oaspete de onoare al sărbătorii, a accentuat valoarea şi frumuseţea obiceiurilor tradiţionale, importanţa promovării acestora în rîndul tinerei generaţii. Dna Ludmila Negri, specialist principal, Secţie Cultură şi Turism, a punctat asupra integrităţii scenariului şi grupului de lucru care s-au manifestat prin dragoste şi dor de tradiţie şi obicei, de folclor, spre dăinuirea neamului în timp. E foarte importantă susţinerea administraţiei publice locale în frunte cu domnul primar, Ion Severin, care mereu este alături de cultură cu sfatul şi fapta, intervenind cu informaţii utile referitor la locuitorii primăriei, instituţiile gestionate, agenţi economici etc. E îmbucurătoare conlucrarea cu biblioteca sătească, şefa căreia, dna Nellea Lungu a făcut o prezentare de carte referitor la tema sărbătorii, cu şcoala primară-grădiniţă din localitate, profesorii căreia au cîntat şi dansat împreună cu tinerii din sat .